Kabit Savaiye Bhai Gurdas Ji

Pagină - 223


ਮਨ ਮ੍ਰਿਗ ਮ੍ਰਿਗਮਦ ਅਛਤ ਅੰਤਰਗਤਿ ਭੂਲਿਓ ਭ੍ਰਮ ਖੋਜਤ ਫਿਰਤ ਬਨ ਮਾਹੀ ਜੀ ।
man mrig mrigamad achhat antaragat bhoolio bhram khojat firat ban maahee jee |

Mintea umană este ca o căprioară care alergă rapid, care are în el un mosc asemănător lui Naam. Dar, sub diferite îndoieli și îndoieli, el continuă să-l caute în pădure.

ਦਾਦਰ ਸਰੋਜ ਗਤਿ ਏਕੈ ਸਰਵਰ ਬਿਖੈ ਅੰਤਰਿ ਦਿਸੰਤਰ ਹੁਇ ਸਮਝੈ ਨਾਹੀ ਜੀ ।
daadar saroj gat ekai saravar bikhai antar disantar hue samajhai naahee jee |

Broasca și floarea de lotus trăiesc în același iaz, dar, în ciuda acestui fapt, mintea asemănătoare unei broaște nu cunoaște lotusul ca și cum ar locui într-o țară străină. Broasca mănâncă mușchi și nu floare de lotus. Aceasta este starea de spirit care nu este conștient de coexistentul Naam Amrit cu w

ਜੈਸੇ ਬਿਖਿਆਧਰ ਤਜੈ ਨ ਬਿਖਿ ਬਿਖਮ ਕਉ ਅਹਿਨਿਸਿ ਬਾਵਨ ਬਿਰਖ ਲਪਟਾਹੀ ਜੀ ।
jaise bikhiaadhar tajai na bikh bikham kau ahinis baavan birakh lapattaahee jee |

Așa cum un șarpe nu își varsă niciodată veninul, deși se ține încolăcit în jurul unui copac de santal, la fel este starea acelei persoane care nu își revarsă viciile nici măcar în sfânta congregație.

ਜੈਸੇ ਨਰਪਤਿ ਸੁਪਨੰਤਰ ਭੇਖਾਰੀ ਹੋਇ ਗੁਰਮੁਖਿ ਜਗਤ ਮੈ ਭਰਮ ਮਿਟਾਹੀ ਜੀ ।੨੨੩।
jaise narapat supanantar bhekhaaree hoe guramukh jagat mai bharam mittaahee jee |223|

Starea minții noastre rătăcitoare este ca un rege care devine cerșetor în visul său. Dar mintea unui Sikh al Guru-i risipește toate îndoielile și îndoielile sale cu puterea lui Naam Simran și recunoscându-și sinele, trăiește o viață intenționată, mulțumită și fericită.