O, prietene! văzând forma frumoasă a iubitului, devenisem inconștient. Văzând din nou acea față radiantă în sinele meu interior, conștiința mea interioară s-a ancorat la pacea stabilă.
O, prietene! auzind ale căror cuvinte ambroziale, urechile mele intraseră în răpire, acum, cu cuvintele ambroziale din aceeași limbă intră în conștiința mea, sinele meu interior a devenit absorbit de Naam Simranul Său.
Preaiubitul Domn rugându-se căruia îmi obosise limba, mă rog fără oprire să-l chem pe acel Domn pe patul inimii mele.
Așa cum consumând o substanță îmbătătoare, toată conștiința și conștiința este pierdută, (un om devine inconștient), acum o bea sub forma Naam Amrit, a devenit un mijloc de conștiință interioară. (666)