Sri Dasam Granth

Pagină - 225

ਸੂਲ ਸਹੋਂ ਤਨ ਸੂਕ ਰਹੋਂ ਪਰ ਸੀ ਨ ਕਹੋਂ ਸਿਰ ਸੂਲ ਸਹੋਂਗੀ ॥

sool sahon tan sook rahon par see na kahon sir sool sahongee |

��Dacă spinii ustură și trupul slăbește, voi îndura greutățile spinului de pe capul meu.

ਬਾਘ ਬੁਕਾਰ ਫਨੀਨ ਫੁਕਾਰ ਸੁ ਸੀਸ ਗਿਰੋ ਪਰ ਸੀ ਨ ਕਹੋਂਗੀ ॥

baagh bukaar faneen fukaar su sees giro par see na kahongee |

��Dacă tigrii și șerpii îmi cad pe cap, nici atunci nu voi rosti ��oh�� sau ��alas��.

ਬਾਸ ਕਹਾ ਬਨਬਾਸ ਭਲੋ ਨਹੀ ਪਾਸ ਤਜੋ ਪੀਯ ਪਾਇ ਗਹੋਂਗੀ ॥

baas kahaa banabaas bhalo nahee paas tajo peey paae gahongee |

��Pentru mine exilul în pădure îmi este bun decât palatul, o, iubite! plecă-te la picioarele tale.

ਹਾਸ ਕਹਾ ਇਹ ਉਦਾਸ ਸਮੈ ਗ੍ਰਿਹ ਆਸ ਰਹੋ ਪਰ ਮੈ ਨ ਰਹੋਂਗੀ ॥੨੪੯॥

haas kahaa ih udaas samai grih aas raho par mai na rahongee |249|

��Nu glumi cu mine la această oră tristă, voi avea speranță și mă voi întoarce acasă dacă voi fi cu tine, dar nu voi trăi aici fără tine.��249.

ਰਾਮ ਬਾਚ ਸੀਤਾ ਪ੍ਰਤਿ ॥

raam baach seetaa prat |

Discurs al berbecului adresat lui Sita:

ਰਾਸ ਕਹੋ ਤੁਹਿ ਬਾਸ ਕਰੋ ਗ੍ਰਿਹ ਸਾਸੁ ਕੀ ਸੇਵ ਭਲੀ ਬਿਧਿ ਕੀਜੈ ॥

raas kaho tuhi baas karo grih saas kee sev bhalee bidh keejai |

��O Sita! Îți spun adevărul că vei putea să-ți slujești frumos soacra în timp ce locuiești în casa ta.

ਕਾਲ ਹੀ ਬਾਸ ਬਨੈ ਮ੍ਰਿਗ ਲੋਚਨਿ ਰਾਜ ਕਰੋਂ ਤੁਮ ਸੋ ਸੁਨ ਲੀਜੈ ॥

kaal hee baas banai mrig lochan raaj karon tum so sun leejai |

��O ochi de căprioară! Timpul va trece repede, voi conduce împreună cu tine.

ਜੌ ਨ ਲਗੈ ਜੀਯ ਅਉਧ ਸੁਭਾਨਨਿ ਜਾਹਿ ਪਿਤਾ ਗ੍ਰਿਹ ਸਾਚ ਭਨੀਜੈ ॥

jau na lagai jeey aaudh subhaanan jaeh pitaa grih saach bhaneejai |

��Dacă într-adevăr, mintea ta nu se simte ca acasă în Oudh, o, cu chip învingător! Te duci la casa tatălui tău.

ਤਾਤ ਕੀ ਬਾਤ ਗਡੀ ਜੀਯ ਜਾਤ ਸਿਧਾਤ ਬਨੈ ਮੁਹਿ ਆਇਸ ਦੀਜੈ ॥੨੫੦॥

taat kee baat gaddee jeey jaat sidhaat banai muhi aaeis deejai |250|

��În mintea mea rămâne instrucțiunea tatălui meu, de aceea îmi dai voie să merg să merg în pădure.��250.

ਲਛਮਣ ਬਾਚ ॥

lachhaman baach |

Discursul lui Lakshman:

ਬਾਤ ਇਤੈ ਇਹੁ ਭਾਤ ਭਈ ਸੁਨਿ ਆਇਗੇ ਭ੍ਰਾਤ ਸਰਾਸਨ ਲੀਨੇ ॥

baat itai ihu bhaat bhee sun aaeige bhraat saraasan leene |

Auzind astfel de lucruri, fratele a venit cu un arc și săgeată (Lachman în mână).

ਕਉਨ ਕੁਪੂਤ ਭਯੋ ਕੁਲ ਮੈ ਜਿਨ ਰਾਮਹਿ ਬਾਸ ਬਨੈ ਕਹੁ ਦੀਨੇ ॥

kaun kupoot bhayo kul mai jin raameh baas banai kahu deene |

Această discuție avea loc când a auzit-o, Lakshman a venit cu arcul în mână și a spus: ��Cine poate fi acel fiu nepăsător din clanul nostru care a cerut exilarea lui Ram?

ਕਾਮ ਕੇ ਬਾਨ ਬਧਿਯੋ ਬਸ ਕਾਮਨਿ ਕੂਰ ਕੁਚਾਲ ਮਹਾ ਮਤਿ ਹੀਨੇ ॥

kaam ke baan badhiyo bas kaaman koor kuchaal mahaa mat heene |

Străpuns de săgeata poftei și stăpânit de o femeie (regele) este fals, prost manier și foarte părtaș.

ਰਾਡ ਕੁਭਾਡ ਕੇ ਹਾਥ ਬਿਕਿਯੋ ਕਪਿ ਨਾਚਤ ਨਾਚ ਛਰੀ ਜਿਮ ਚੀਨੇ ॥੨੫੧॥

raadd kubhaadd ke haath bikiyo kap naachat naach chharee jim cheene |251|

��Această persoană nebună (rege) străpunsă de săgețile zeului iubirii, prinsă într-o purtare greșită crudă, sub impactul unei femei proaste, dansează ca o maimuță care înțelege semnul unui băț.251.

ਕਾਮ ਕੋ ਡੰਡ ਲੀਏ ਕਰ ਕੇਕਈ ਬਾਨਰ ਜਿਉ ਨ੍ਰਿਪ ਨਾਚ ਨਚਾਵੈ ॥

kaam ko ddandd lee kar kekee baanar jiau nrip naach nachaavai |

Toiagul poftei, ca o maimuță în mână, îl face pe regele Dasharatha să danseze.

ਐਠਨ ਐਠ ਅਮੈਠ ਲੀਏ ਢਿਗ ਬੈਠ ਸੂਆ ਜਿਮ ਪਾਠ ਪੜਾਵੈ ॥

aaitthan aaitth amaitth lee dtig baitth sooaa jim paatth parraavai |

Luând bățul poftei în mână, Kaikeyi îl face pe rege să danseze ca o maimuță pe care femeia mândră a prins-o pe rege și, stând cu el, îi învață lecții ca un papagal.

ਸਉਤਨ ਸੀਸ ਹ੍ਵੈ ਈਸਕ ਈਸ ਪ੍ਰਿਥੀਸ ਜਿਉ ਚਾਮ ਕੇ ਦਾਮ ਚਲਾਵੈ ॥

sautan sees hvai eesak ees prithees jiau chaam ke daam chalaavai |

Fiind stăpânul lorzilor, ea mânuiește talismanul ca un rege peste capetele celor sănătoși.

ਕੂਰ ਕੁਜਾਤ ਕੁਪੰਥ ਦੁਰਾਨਨ ਲੋਗ ਗਏ ਪਰਲੋਕ ਗਵਾਵੈ ॥੨੫੨॥

koor kujaat kupanth duraanan log ge paralok gavaavai |252|

Această femeie călărește peste capetele co-soțiilor ei ca un zeu al hodurilor și pentru o scurtă vreme face curente monedele de piele ca regele (adică se comportă după bunul ei plac). Această femeie crudă, inferioară, prost disciplinată și prost gura nu are doar

ਲੋਗ ਕੁਟੇਵ ਲਗੇ ਉਨ ਕੀ ਪ੍ਰਭ ਪਾਵ ਤਜੇ ਮੁਹਿ ਕਯੋ ਬਨ ਐਹੈ ॥

log kuttev lage un kee prabh paav taje muhi kayo ban aaihai |

Oamenii sunt angajați să-i condamne (atât pe regele, cât și pe regina), care îl găsesc pe Ram Chandra alungat, așa că cum pot deveni (stau acasă)?

ਜਉ ਹਟ ਬੈਠ ਰਹੋ ਘਰਿ ਮੋ ਜਸ ਕਯੋ ਚਲਿਹੈ ਰਘੁਬੰਸ ਲਜੈਹੈ ॥

jau hatt baitth raho ghar mo jas kayo chalihai raghubans lajaihai |

��Oamenii au început să vorbească de rău atât pe rege, cât și pe regina, cum să trăiesc renunțând la picioarele lui Ram, așa că voi merge și eu în păduri

ਕਾਲ ਹੀ ਕਾਲ ਉਚਾਰਤ ਕਾਲ ਗਯੋ ਇਹ ਕਾਲ ਸਭੋ ਛਲ ਜੈਹੈ ॥

kaal hee kaal uchaarat kaal gayo ih kaal sabho chhal jaihai |

Timpul va trece spunând mâine doar mâine, acest „timpul” îi va depăși pe toată lumea.

ਧਾਮ ਰਹੋ ਨਹੀ ਸਾਚ ਕਹੋਂ ਇਹ ਘਾਤ ਗਈ ਫਿਰ ਹਾਥਿ ਨ ਐਹੈ ॥੨੫੩॥

dhaam raho nahee saach kahon ih ghaat gee fir haath na aaihai |253|

��Tot timpul a trecut în căutarea ocaziei de a sluji berbec și în acest fel timpul va înșela pe toți. Spun adevărul că nu voi rămâne acasă și dacă această oportunitate de serviciu este pierdută, atunci nu o pot folosi.��253.

ਚਾਪ ਧਰੈ ਕਰ ਚਾਰ ਕੁ ਤੀਰ ਤੁਨੀਰ ਕਸੇ ਦੋਊ ਬੀਰ ਸੁਹਾਏ ॥

chaap dharai kar chaar ku teer tuneer kase doaoo beer suhaae |

Ținând un arc într-o mână și ținând arcul (cu lacăt) în cealaltă mână, ambii războinici își arată gloria.

ਆਵਧ ਰਾਜ ਤ੍ਰੀਯਾ ਜਿਹ ਸੋਭਤ ਹੋਨ ਬਿਦਾ ਤਿਹ ਤੀਰ ਸਿਧਾਏ ॥

aavadh raaj treeyaa jih sobhat hon bidaa tih teer sidhaae |

Ținând arcul într-o mână și strângând tolba și ținând trei-patru săgeți în cealaltă mână, ambii frați arată impresionant partea pe care

ਪਾਇ ਪਰੇ ਭਰ ਨੈਨ ਰਹੇ ਭਰ ਮਾਤ ਭਲੀ ਬਿਧ ਕੰਠ ਲਗਾਏ ॥

paae pare bhar nain rahe bhar maat bhalee bidh kantth lagaae |

S-au dus și au căzut în picioare și li s-au umplut ochii (cu apă). Mamele (umplute în îmbrățișări) le-au îmbrățișat bine

ਬੋਲੇ ਤੇ ਪੂਤ ਨ ਆਵਤ ਧਾਮਿ ਬੁਲਾਇ ਲਿਉ ਆਪਨ ਤੇ ਕਿਮੁ ਆਏ ॥੨੫੪॥

bole te poot na aavat dhaam bulaae liau aapan te kim aae |254|

S-au închinat în fața mamelor care, îmbrățișându-le cu sânul, le-au spus: ��O fiule! vii cu mare ezitare când ești chemat, dar cum ai venit tu însuți.��254.

ਰਾਮ ਬਾਚ ਮਾਤਾ ਪ੍ਰਤਿ ॥

raam baach maataa prat |

Discurs al lui Ram adresat Mamei:

ਤਾਤ ਦਯੋ ਬਨਬਾਸ ਹਮੈ ਤੁਮ ਦੇਹ ਰਜਾਇ ਅਬੈ ਤਹ ਜਾਊ ॥

taat dayo banabaas hamai tum deh rajaae abai tah jaaoo |

Tatăl meu mi-a dat exilul, îmi permiteți să merg acolo acum.

ਕੰਟਕ ਕਾਨ ਬੇਹੜ ਗਾਹਿ ਤ੍ਰਿਯੋਦਸ ਬਰਖ ਬਿਤੇ ਫਿਰ ਆਊ ॥

kanttak kaan beharr gaeh triyodas barakh bite fir aaoo |

��Tatăl m-a exilat și acum ne dai voie să plecăm în pădure, mă voi întoarce în al paisprezecelea an după ce am hoinărit în pădurea plină de spini timp de treisprezece ani.

ਜੀਤ ਰਹੇ ਤੁ ਮਿਲੋ ਫਿਰਿ ਮਾਤ ਮਰੇ ਗਏ ਭੂਲਿ ਪਰੀ ਬਖਸਾਊ ॥

jeet rahe tu milo fir maat mare ge bhool paree bakhasaaoo |

Trăiește atunci, o, Mamă! Voi veni să te văd din nou. Dacă moare (deci ce) a fost uitat, (doar) iartă.

ਭੂਪਹ ਕੈ ਅਰਿਣੀ ਬਰ ਤੇ ਬਸ ਕੇ ਬਲ ਮੋ ਫਿਰਿ ਰਾਜ ਕਮਾਊ ॥੨੫੫॥

bhoopah kai arinee bar te bas ke bal mo fir raaj kamaaoo |255|

��O, mamă! dacă trăiesc, ne vom întâlni din nou și dacă voi muri, atunci am venit să-ți cer iertare pentru greșelile mele. Din cauza avantajelor acordate de rege după ce am locuit în pădure, voi domni din nou.��255.

ਮਾਤਾ ਬਾਚ ਰਾਮ ਸੋਂ ॥

maataa baach raam son |

Discursul Mamei adresat lui Ram:

ਮਨੋਹਰ ਛੰਦ ॥

manohar chhand |

MANOHAR STANZA

ਮਾਤ ਸੁਨੀ ਇਹ ਬਾਤ ਜਬੈ ਤਬ ਰੋਵਤ ਹੀ ਸੁਤ ਕੇ ਉਰ ਲਾਗੀ ॥

maat sunee ih baat jabai tab rovat hee sut ke ur laagee |

Când mama a auzit asta, și-a îmbrățișat fiul plângând.

ਹਾ ਰਘੁਬੀਰ ਸਿਰੋਮਣ ਰਾਮ ਚਲੇ ਬਨ ਕਉ ਮੁਹਿ ਕਉ ਕਤ ਤਿਆਗੀ ॥

haa raghubeer siroman raam chale ban kau muhi kau kat tiaagee |

Când mama a auzit aceste cuvinte, s-a lipit de gâtul fiului ei și a spus: ��Vai, o, Ram, persoana superbă a clanului Raghu! de ce te duci în pădure, lăsându-mă aici?��

ਨੀਰ ਬਿਨਾ ਜਿਮ ਮੀਨ ਦਸਾ ਤਿਮ ਭੂਖ ਪਿਆਸ ਗਈ ਸਭ ਭਾਗੀ ॥

neer binaa jim meen dasaa tim bhookh piaas gee sabh bhaagee |

Starea unui pește fără apă a devenit starea lui Kushalya și toate (lui) dureri de foame au luat sfârșit.

ਝੂਮ ਝਰਾਕ ਝਰੀ ਝਟ ਬਾਲ ਬਿਸਾਲ ਦਵਾ ਉਨ ਕੀ ਉਰ ਲਾਗੀ ॥੨੫੬॥

jhoom jharaak jharee jhatt baal bisaal davaa un kee ur laagee |256|

Poziția pe care o simte peștele care părăsește apa, care era în aceeași stare și toată foamea și forța i s-au terminat, ea a căzut inconștientă cu o smucitură și inima i-a simțit flăcări arzătoare.256.

ਜੀਵਤ ਪੂਤ ਤਵਾਨਨ ਪੇਖ ਸੀਆ ਤੁਮਰੀ ਦੁਤ ਦੇਖ ਅਘਾਤੀ ॥

jeevat poot tavaanan pekh seea tumaree dut dekh aghaatee |

O fiule! Trăiesc văzându-ți fața. O Sita! Sunt mulțumit să vă văd luminozitatea

ਚੀਨ ਸੁਮਿਤ੍ਰਜ ਕੀ ਛਬ ਕੋ ਸਭ ਸੋਕ ਬਿਸਾਰ ਹੀਏ ਹਰਖਾਤੀ ॥

cheen sumitraj kee chhab ko sabh sok bisaar hee harakhaatee |

��O fiule! Trăiesc doar văzându-ți chipul și Sita rămâne de asemenea încântată de vizualizarea divinității tale, văzând frumusețea lui Lakshman, Sumitra rămâne încântată, uitând de toate necazurile ei.��

ਕੇਕਈ ਆਦਿਕ ਸਉਤਨ ਕਉ ਲਖਿ ਭਉਹ ਚੜਾਇ ਸਦਾ ਗਰਬਾਤੀ ॥

kekee aadik sautan kau lakh bhauh charraae sadaa garabaatee |

Sunt întotdeauna mândru după ce l-am văzut pe Kaikai etc.

ਤਾਕਹੁ ਤਾਤ ਅਨਾਥ ਜਿਉ ਆਜ ਚਲੇ ਬਨ ਕੋ ਤਜਿ ਕੈ ਬਿਲਲਾਤੀ ॥੨੫੭॥

taakahu taat anaath jiau aaj chale ban ko taj kai bilalaatee |257|

Aceste regine, văzându-și pe Kaikeyi și pe alte co-soții și exprimându-și disprețul, au simțit mândrie din cauza respectului lor de sine, au simțit mândrie din cauza respectului lor de sine, dar vezi, astăzi fiii lor merg în pădure, lăsându-i să plângă ca orfanii,

ਹੋਰ ਰਹੇ ਜਨ ਕੋਰ ਕਈ ਮਿਲਿ ਜੋਰ ਰਹੇ ਕਰ ਏਕ ਨ ਮਾਨੀ ॥

hor rahe jan kor kee mil jor rahe kar ek na maanee |

Mulți oameni se opresc (Interdicția de a merge) împreună și își dau mâinile, (dar Rama nu a ascultat pe nimeni).

ਲਛਨ ਮਾਤ ਕੇ ਧਾਮ ਬਿਦਾ ਕਹੁ ਜਾਤ ਭਏ ਜੀਅ ਮੋ ਇਹ ਠਾਨੀ ॥

lachhan maat ke dhaam bidaa kahu jaat bhe jeea mo ih tthaanee |

Au fost și mulți alți oameni care au pus accentul colectiv pe a nu-i permite lui Ram să plece în pădure, dar el nu a fost de acord cu nimeni. Lakshman a mers și la palatul mamei sale pentru a-și lua rămas bun de la ea.

ਸੋ ਸੁਨਿ ਬਾਤ ਪਪਾਤ ਧਰਾ ਪਰ ਘਾਤ ਭਲੀ ਇਹ ਬਾਤ ਬਖਾਨੀ ॥

so sun baat papaat dharaa par ghaat bhalee ih baat bakhaanee |

Ea (Sumitra) a căzut pe pământ auzind asta. Această oportunitate poate fi descrisă după cum urmează

ਜਾਨੁਕ ਸੇਲ ਸੁਮਾਰ ਲਗੇ ਛਿਤ ਸੋਵਤ ਸੂਰ ਵਡੇ ਅਭਿਮਾਨੀ ॥੨੫੮॥

jaanuk sel sumaar lage chhit sovat soor vadde abhimaanee |258|

El i-a spus mamei sale: Pământul este plin de fapte păcătoase și acesta este momentul oportun să trăiești cu Ram. si doarme.258.

ਕਉਨ ਕੁਜਾਤ ਕੁਕਾਜ ਕੀਯੋ ਜਿਨ ਰਾਘਵ ਕੋ ਇਹ ਭਾਤ ਬਖਾਨਯੋ ॥

kaun kujaat kukaaj keeyo jin raaghav ko ih bhaat bakhaanayo |

Ce smerit a făcut asta (răsăvârșire) care i-a vorbit astfel lui Ram Chandra.

ਲੋਕ ਅਲੋਕ ਗਵਾਇ ਦੁਰਾਨਨ ਭੂਪ ਸੰਘਾਰ ਤਹਾ ਸੁਖ ਮਾਨਯੋ ॥

lok alok gavaae duraanan bhoop sanghaar tahaa sukh maanayo |

��Ce persoană răutăcioasă a făcut această faptă și i-a spus astfel de lucruri lui Ram? Și-a pierdut meritul în această lume și în lumea următoare și cine uciderea regelui s-a gândit la dobândirea confortului suprem.