O, minte, cum poți fi mântuit fără iubire?
Dumnezeu pătrunde în ființele interioare ale Gurmukhilor. Ei sunt binecuvântați cu comoara devotamentului. ||1||Pauză||
O, minte, iubește pe Domnul, precum peștele iubește apa.
Cu cât este mai multă apă, cu atât mai multă fericire și cu atât mai mare este liniștea sufletească și a corpului.
Fără apă, ea nu poate trăi nici măcar o clipă. Dumnezeu cunoaște suferința minții ei. ||2||
O, minte, iubește pe Domnul, precum pasărea cântătoare iubește ploaia.
Bazinele sunt pline de apă, iar pământul este de un verde luxuriant, dar ce sunt pentru ea, dacă acel strop de ploaie nu îi cade în gură?
Prin Grația Sa, ea îl primește; în caz contrar, din cauza acțiunilor ei din trecut, își dă capul. ||3||
O, minte, iubește pe Domnul, precum iubește apa laptele.
Apa, adăugată în lapte, suportă ea însăși căldura și împiedică arderea laptelui.
Dumnezeu îi unește din nou pe cei despărțiți cu Sine și îi binecuvântează cu adevărată măreție. ||4||
O, minte, iubește pe Domnul, așa cum rața chakvee iubește soarele.
Ea nu doarme, nici o clipă, nici o clipă; soarele este atât de departe, dar ea crede că este aproape.
Înțelegerea nu vine la Manmukh-ul de sine înțeles. Dar pentru Gurmukh, Domnul este întotdeauna aproape. ||5||
Manmukh-ii cu voință proprie își fac calculele și planurile, dar numai acțiunile Creatorului se împlinesc.
Valoarea lui nu poate fi estimată, chiar dacă toată lumea ar dori să facă acest lucru.
Prin Învățăturile Gurului, este revelat. Întâlnirea cu Adevăratul, pacea este găsită. ||6||
Dragostea adevărată nu va fi ruptă, dacă Adevăratul Guru este întâlnit.
Obținând bogăția înțelepciunii spirituale, se dobândește înțelegerea celor trei lumi.
Așa că deveniți un client al meritului și nu uitați de Naam Imaculat, Numele Domnului. ||7||
Acele păsări care ciugulesc pe malul bazinului s-au jucat și au plecat.
Într-o clipă, într-o clipă, și noi trebuie să plecăm. Piesa noastră este doar pentru azi sau mâine.
Dar cei pe care îi uniți, Doamne, sunt uniți cu Tine; ei obțin un loc în Arena Adevărului. ||8||
Fără Guru, dragostea nu crește, iar murdăria egoismului nu se îndepărtează.
Cel care recunoaște în sine că „El sunt eu”, și care este străpuns de Shabad, este mulțumit.
Când cineva devine Gurmukh și își realizează propriul sine, ce mai este de făcut sau de făcut? ||9||
De ce să vorbim despre unire celor care sunt deja uniți cu Domnul? Primind Shabad-ul, ei sunt mulțumiți.
Manmukh-ii cu voință de sine nu înțeleg; despărțiți de El, ei îndură bătăi.
O, Nanak, există doar o singură uşă către Căminul Lui; nu există deloc alt loc. ||10||11||
Siree Raag, primul Mehl:
Manmukh-ii cu voință de sine rătăcesc, înșelați și înșelați. Nu găsesc loc de odihnă.
Fără Guru, nimănui nu i se arată Calea. La fel ca orbii, ei continuă să vină și să plece.
După ce au pierdut comoara înțelepciunii spirituale, ei pleacă, înșelat și jefuit. ||1||
O, Baba, Maya înșală cu iluzia ei.
Amăgită de îndoială, mireasa aruncată nu este primită în poala iubitului ei. ||1||Pauză||
Mireasa înșelată rătăcește prin ținuturi străine; ea pleacă și își abandonează propria casă.
Înșelată, ea urcă pe platouri și pe munți; mintea ei se clăteşte de îndoială.
Separată de Ființa Primară, cum poate ea să se întâlnească din nou cu El? Jefuită de mândrie, ea strigă și se plânge. ||2||
Guru îi unește din nou pe cei despărțiți cu Domnul, prin iubirea Numelui Delicios al Domnului.