Sidh Gosht

(Pagină: 13)

ਜਗੁ ਕਰੜਾ ਮਨਮੁਖੁ ਗਾਵਾਰੁ ॥

jag kararraa manamukh gaavaar |

Lumea este dificilă pentru Manmukh nebun și înțelept;

ਸਬਦੁ ਕਮਾਈਐ ਖਾਈਐ ਸਾਰੁ ॥

sabad kamaaeeai khaaeeai saar |

practicând Shabad, se mestecă fier.

ਅੰਤਰਿ ਬਾਹਰਿ ਏਕੋ ਜਾਣੈ ॥

antar baahar eko jaanai |

Cunoaște-L pe Singurul Domn, în interior și în exterior.

ਨਾਨਕ ਅਗਨਿ ਮਰੈ ਸਤਿਗੁਰ ਕੈ ਭਾਣੈ ॥੪੬॥

naanak agan marai satigur kai bhaanai |46|

O, Nanak, focul este stins, prin Plăcerea Voinței Adevăratului Guru. ||46||

ਸਚ ਭੈ ਰਾਤਾ ਗਰਬੁ ਨਿਵਾਰੈ ॥

sach bhai raataa garab nivaarai |

Îmbrăcat cu adevărata frică de Dumnezeu, mândria este îndepărtată;

ਏਕੋ ਜਾਤਾ ਸਬਦੁ ਵੀਚਾਰੈ ॥

eko jaataa sabad veechaarai |

realizați că El este Unul și contemplați Shabadul.

ਸਬਦੁ ਵਸੈ ਸਚੁ ਅੰਤਰਿ ਹੀਆ ॥

sabad vasai sach antar heea |

Cu adevăratul Shabad locuind adânc în inimă,

ਤਨੁ ਮਨੁ ਸੀਤਲੁ ਰੰਗਿ ਰੰਗੀਆ ॥

tan man seetal rang rangeea |

trupul si mintea sunt racorite si linistite si colorate cu Iubirea Domnului.

ਕਾਮੁ ਕ੍ਰੋਧੁ ਬਿਖੁ ਅਗਨਿ ਨਿਵਾਰੇ ॥

kaam krodh bikh agan nivaare |

Focul dorinței sexuale, al furiei și al corupției este stins.

ਨਾਨਕ ਨਦਰੀ ਨਦਰਿ ਪਿਆਰੇ ॥੪੭॥

naanak nadaree nadar piaare |47|

O, Nanak, Preaiubitul își aruncă privirea de har. ||47||

ਕਵਨ ਮੁਖਿ ਚੰਦੁ ਹਿਵੈ ਘਰੁ ਛਾਇਆ ॥

kavan mukh chand hivai ghar chhaaeaa |

„Luna minții este rece și întunecată; cum este ea luminată?

ਕਵਨ ਮੁਖਿ ਸੂਰਜੁ ਤਪੈ ਤਪਾਇਆ ॥

kavan mukh sooraj tapai tapaaeaa |

Cum strălucește soarele atât de strălucitor?

ਕਵਨ ਮੁਖਿ ਕਾਲੁ ਜੋਹਤ ਨਿਤ ਰਹੈ ॥

kavan mukh kaal johat nit rahai |

Cum poate fi întoarsă privirea atentă constantă a Morții?

ਕਵਨ ਬੁਧਿ ਗੁਰਮੁਖਿ ਪਤਿ ਰਹੈ ॥

kavan budh guramukh pat rahai |

Prin ce înțelegere se păstrează onoarea lui Gurmukh?

ਕਵਨੁ ਜੋਧੁ ਜੋ ਕਾਲੁ ਸੰਘਾਰੈ ॥

kavan jodh jo kaal sanghaarai |

Cine este războinicul, care cucerește Moartea?

ਬੋਲੈ ਬਾਣੀ ਨਾਨਕੁ ਬੀਚਾਰੈ ॥੪੮॥

bolai baanee naanak beechaarai |48|

Dă-ne răspunsul tău chibzuit, Nanak.” ||48||

ਸਬਦੁ ਭਾਖਤ ਸਸਿ ਜੋਤਿ ਅਪਾਰਾ ॥

sabad bhaakhat sas jot apaaraa |

Dând voce Shabadului, luna minții este iluminată cu infinit.

ਸਸਿ ਘਰਿ ਸੂਰੁ ਵਸੈ ਮਿਟੈ ਅੰਧਿਆਰਾ ॥

sas ghar soor vasai mittai andhiaaraa |

Când soarele locuiește în casa lunii, întunericul se risipește.

ਸੁਖੁ ਦੁਖੁ ਸਮ ਕਰਿ ਨਾਮੁ ਅਧਾਰਾ ॥

sukh dukh sam kar naam adhaaraa |

Plăcerea și durerea sunt la fel, atunci când cineva ia Sprijinul Naamului, Numele Domnului.

ਆਪੇ ਪਾਰਿ ਉਤਾਰਣਹਾਰਾ ॥

aape paar utaaranahaaraa |

El Însuși mântuiește și ne duce peste noi.